Raspunsul a fost in mine tot timpul...
Nu mi-am imaginat niciodata tot ce as putea fi,
Am avut intotdeauna aripi dar,
nu am avut curajul, sau nu am stiut cum sa zbor.
Raspunsul a fost intotdeauna in interiorul meu dar,
mi-a trebuit timp pentru a-l descoperi.
Nu m-a invatat nimeni, ca o viata fara aripi,
inseamna imensitatea unei singuratati,
iar o inima fara curaj, sperante fara speranta.
Pentru unii am fost spin, pentru altii am fost floare dar,
acum imi ajut zambetul sa prinda curaj.
Imi leg inima de cer, pentru a iesi din labirintul lumii.
Sa fiu gazda inimii mele si sufletul sa-mi imbratiseze trupul,
Sa zbor deasupra pasilor nespusi ai vietii...
acolo unde aripile mele sunt libere sa aleaga.
Unii oameni, iubesc lanturile lor, altii, dependenta de ceilalti,
Unii, cer inimi, altii, o imbratisare cat o mie de cuvinte...
Eu, caut limitele nescrise si frumusetea altruismului...
Sa ma rup de mine si sa ma contopesc intr-un ideal...
Sa insemn tot ce sunt si sa fiu tot ce as putea fi.
Sa privesc in ochi lumea, pentru ca a fi, inseamna a fi un luptator.
Raspunsul a fost in mine tot timpul...
Am avut intotdeauna aripi, iar ele, au invins lanturile.
by: Daniela Stan
Love it is the answer to any question...is the key to any hearts...change the souls and restores life...The others are just details...
This is the gist of life,
O heart, don't be afraid!
Even if it's walking on the fire, this only is the flame of life.
Tu dormi in somnul meu, iar eu, imi decorez visele pe genele tale...
Un strop de divin ce ingheata timpul si solidarizeaza cu gandurile mele.
O lacrima incepe sa cante; ea, stie sa pastreze ceea ce se pierde...ea, stie ce lipseste acolo unde nu exista.
Limbajul lacrimilor...miracolul neconditionarii, invizibilul din noi ce determina vizibilul.
Fidelitatea unei inimi...Sacru, Glorie, Castitate.
Stau mute buzele mele...intreaga lume a sufletului dialogheaza...
Calm nesfarsit, ce decripteaza tacerea.
Ajung in lumea ta pentru a gasi cee ce lipseste lumii mele...
Tu, ma lipsesti de ratiune...Tu, esti torta...Tu, esti leacul...
Iau potirul si beau din fantana inimii tale;
elixir datator de viata...melancolia ingerilor...aripi tesute din firele infinitului.
Tu dormi in somnul meu, iar eu, imi decorez visele pe genele tale.
by: Daniela Stan
Nemurirea privirii tale, rasare peste inima mea intre infinit si eternitate;
iubire creatoare, intelegand eternul ce nu poate fi atins de timp
si adevarul ascuns in mantia stelara a clipelor ce naufragiaza in taina vesniciei...
regatul destinului, unde stapaneste cuvantul ochilor tai peste smaraldul ochilor mei...
cuvantul infinitului, pasi ce escaladeaza inima mea si ingenuncheaza acolo unde viata isi canta romanta...
poem ce-si scalda esenta dorului in parfumul magic al cantului din nai...
izvor tamaduitor, dor divin, ecou invincibil de iubire...
glas de inger, ce ne poarta atat de aproape de ceea ce am putem fi.
Inima ochilor tai inchide noaptea, aducand lumina si eternizand-o cu aroma de ambra
fascinatie irezistibila, elogiul iubirii...facand punte catre sufletul meu de femeie.
Iubesc eternitatea ochilor tai si rasaritul lor in inima mea!
Misterul lor adancit, ce ma zidesc cu zambete pentru totdeauna.
Ochii tai...aripile mele, oda inchinata sufletului meu;
imagine ce reflecta imaginea mea, ce hipnotizeaza simturile mele...
revelatia frumusetii, labirintul iubirii...strigatul unui nou inceput.
by: Daniela Stan
Sa iubesti, pana dincolo de gand, sa iubesti, cat duce drumul si timpul,
fara inceput si fara sfarsit...eternizand cu capul asezat pe infinit.
Cronicile inimilor nascute in zodia dragostei, nu au nevoie de cuvinte,
mainile sufletului, fac cunostinta intre ele.
Sa iubesti, sarutand timpul si viata, sa iubesti, asteptand neasteptarea;
atmosfera de religiozitate, unde iti este primita inima.
Sa iubesti dincolo de cuvinte, sa iubesti, adancimea tainica a lucrurilor...
Balada dulce-a iubirii, cantand rugaciunea inimii,
izvorul sufletului ce susura verdele zilelor.
Sa iubesti pana dincolo de gand, dincolo de traire...fara popasuri;
cat duce drumul si timpul...si, mai departe de atat.
by: Daniela Stan
Ce minunat ar fi, dacă inima şi creierul ar fi rămas împreună, îngemănate, să nu facă niciodată inima ce nu vrea creierul şi mai cu seamă creierul să nu facă ce sfâşie inima!”
― Liviu Rebreanu
Rasarit din lacrima...asta ii spun cand nu-i vorbesc..
si el...el, este obisnuit sa asculte tacerea mea;
adancime sufleteasca cu forme si rezerve inepuizabile.
Intre noi, clipele au greutate, pe ele se odihneste vesnicia;
fioruri balsamice, extragandu-si seva din nuantele timpului absent.
El poate ceea ce eu simt...ochi ce asculta...inima ce vede.
O singura picatura din ceea ce eu simt; existenta paradisului prin dorinta.
Iubirea lui imi patrunde realitatea cu un calm nesfarsit,
sfideaza durerea si-mi indulceste destinul.
In zori cad razele pe directia inimii, dand avertisment intunericului...
In zori, gandurile-mi soptesc pentru a nu plange si dorinta imi scrie pentru a nu muri.
Dorinta inimii mele o pun in inima ta...o inima fara porti si interdictii.
Tu poti ceea ce eu simt...Tu simti ceea ce eu nu-ti vorbesc...
Rasarit din lacrima...asta ii spun cand nu-i vorbesc.
by: Daniela Stan
Undeva, deasupra curcubeului, eu ma intorc la inocenta dragostei...
esenta a ceea ce sunt aripile mele...
zburand pe cerul inimii,
calatorind printre emotii, amintiri si imagini...
existand pentru a cunoaste imposibilul...
traind pentru a face intreaga lume a sufletului posibila.
Desfasor aripile mele si ating fruntea cerului,
Ating obrazul infinitului si ii daruiesc culorile gandurilor mele...
clipe de lectura...
Stau mute buzele mele, doar lacrima vorbeste cu slove de roua...
Preludiu murmurat
ce nu profaneaza transparenta de cristal indestructibil al infinitului.
Imi intercepteaza avalansa sentimentelor, imi recunoaste dorinta...
Plec din mine si strabat vesnicia, aducandu-i ofranda dragostea,
Simfonie in albastru ce cuprinde nemarginirea;
zbor de iubire, dreptul la nemurire, rasuflarea ritmurilor divine.
Undeva, deasupra curcubeului, eu ma intorc la inocenta dragostei...
by: Daniela Stan
Ploaia imi bate iar in geam, cu stropi de perle si-amintiri;
un farmec subtil...o invitatie la evadare.
Necuprinsul...mirajul tentatiilor...esenta impunatoare.
Ma scutur de vise, pentru a disipa fanteziile si iluziile.
Cuprind in palme lacrima ploii;
eleganta atemporala ce saruta petalele florilor din Eden cu un rafinament imperial.
Lacrima ploii si roua inimii mele...
efect dinamizant ce scufunda constiinta in linistea pacii din adancuri
si o trezeste cu boarea racoroasa a sperantei.
Un dar al firii...metamorfoza benefica ce se dabandeste prin iubire...
tesatura irizanta ce diminueaza febra amintirilor si tristetea melancoliei.
Ploaia imi bate iar in geam, cu spontaneitatea unui copil...
Rafinamentul puritatii...Dulceata diafana a blandetei.
Lacrimi azurii ce ma abandoneaza intr-o unica imbratisare a inimii...
Protectie negraita...elixir ce absoarbe...calauza tainica.
by: Daniela Stan
Pasiunea din acesti ochi!
Tu...picatura din inima lumii;
nascut din simbioza translucida a puritatii si adevarului...
rasarit divin, cu forme gratioase in petale de lumina.
Pentru noi, dragostea nu are definitie.
Ce este o inima?
Sa ne pierdem in aceste porniri ancestrale si sa umplem momentele cu dorinte...
Sa ne abandonam in bucuria inceputului
si sa evadam in fascinanta lume a adancurilor.
Sa descoperim acel spatiu protector, unde sufletul nu este incorsetat si simturile inrobite...
Sa descoperim acea dimensiune ce dizolva gandurile si emotiile, imbalsamandu-le in iubire.
Ce este o inima?
Bogatie coloristica ce emana un magnetism irezistibil...
puritate originara, suflu mistic...senzualitate eterna ce absoarbe.
Tu...picatura din inima lumii...
Tu...intre lacrima si dorinta, dragoste si durere...
iubit si perceput intru totul!
by: Daniela Stan
Lumea imi spune cum sa simt...lumea imi spune cum sa iubesc...dar eu...
eu traiesc pentru cel ce-mi da forta adevarului, pentru cel ce-mi saruta rana...
pentru cel ce ma ancoreaza in esenta dragostei...
pentru cel care a creat un loc in inima mea pe care nu il poate ocupa nimeni.
Farmecul celui iubit este imponderabil!
Nimeni nu mai poate trai in interiorul meu...Doar el!
Sa lasam inimile noastre sa se piarda pentru cateva momente...
Sa zburam pe drumuri fara destinatie...
sa ne indepartam de lume si chiar de noi insine.
Ochii nostri sa devina calatori peste nemarginire,
inimile noastre sa fie strapunse de libertatea nemuririi ceresti.
Sa asimilam energiile subtile si tainice ale lumii
si sa ne purificam in muzicalitatea si farmecul coplesitor al dimensiunilor.
Farmecul celui iubit, este imponderabil...
candoare ce provoaca...
suavitate ce corespunde cu ceva din mine.
Ma deturneaza de la cuvintele lumii
si ne reincarnam in trairile profunde ale dragostei.
by: Daniela Stan
Tesute intr-un dans, plasmuiri ale sufletului ma invaluie intr-un vals ce-mi tulbura echilibrul...
o lume in afara timpului si spatiului, cu imagini incomplete de gradina austera...
alarma in trup, ce s-a infiltrat in sanctuarul linistii mele.
Daca tu ai fi aici, as percepe magia ca o incununare a primaverii;
emblema a dragostei ce emana disciplina...
cult imaculat al fertilitatii si frumusetii.
Daca tu ai fi aici, sufletul meu ar inflori in muguri delicati...
muguri de imortele simbolizand nemurirea.
Cu tine, inima mea poate cunoaste serenitatea adanca si calma a verii...
poate explora frumusetea magnifica si neimblanzita a iernii...
se poate bucura de parfumul floral cu note pudrate de primavara...si...
va astepta aparitia revigoranta cu textura cromatica a toamnei.
Tu, esti prospetimea ce captureaza, mireasma ce aduce compliment naturii, metafora vietii.
Cu tine, ascund si dezvalui, ma topesc si renasc...
by: Daniela Stan
Ma uit in jurul meu...nu caut perfectiunea...te vreau doar pe tine;
cu tine, iluzia face loc realitatii...lumina ce-mi aduce libertatea.
Fara tine...tristetea ma seduce, ma face aroma de singuratate...
sunt conditionata de propriile-mi emotii.
Esenta fiintei mele, traieste imposibilitatea fara tine.
Sunt jumatatea ta ce vibreaza in poezie;
lacrima ce curge, numai pentru a te gasi.
Esti zambet de inger pe o gura fara de pacat,
ce cauta destinatia buzelor mele.
Cuvintele noastre au trait si-n alte vieti...traiesc si acum.
Esenta sfanta a dragostei, va potoli aceasta sete de sacrificiu...
Doua inimi muritoare, impreuna pentru nemurire...
Esti zambet de inger pe o gura fara de pacat...
Dragostea, descifreaza intotdeauna codul tainic al inimii!
by: Daniela Stan
Asa cum ploaia ucide setea pamantului...
dragostea a fost creata pentru noi.
Inima mea este lacrima in pieptul meu.
Vreau echilibrul iubirii tale, pentru a descifra hieroglifele dragostei.
In emisfera dragostei, sa se contureze inimile noastre in infinit.
Nu vreau sa locuiesc departe de inima ta!
sa pierd sensibilitatea ce straluceste dulce in ochii tai.
As merge pe pasi de timp, ca sa te gasesc...si...
as lasa vraja buzelor tale sa ma arda.
Dragostea, este in ochii timpului si in ochii nostri...
tainica mireasma cu parfum floral, ce-mi strabate aleile inimii.
Iubirea, este fiorul cunoasterii, chiar si fara atingere...
Dragostea, arta ce sfinteste gratia divina a inimii.
Asa cum ploaia ucide setea pamantului...
sa-mi fii inger de paza al inimii mele!
Tu esti tot ce am nevoie ca visul meu sa supravietuiasca...
pasiunea, delirul si pacea mea...
doua inimi transparente...doua destine.
Daca raul intalneste marea...de ce nu ai gasi tu drumul meu?
by: Daniela Stan
Din ochii tai, se naste noaptea;
nuanta sagalnica,
efect sublim transformat in nostalgia infinitului.
Vocea ta, de o tulburatoare muzicalitate;
ampla simfonie de cuvinte cu seve dulci...
Tu...chemarea iubirii, expresie a puritatii absolute;
nota de suavitate ce pledeaza pentru sinceritate.
In aceasta tacere meditativa...inima mea isi scrie autobiografia...
capturata intre ganduri si trairi melancolice,
intr-un registru nocturn, ce vibreaza sensibil.
Ea, a cunoscut patimile acestei lumi,
departe de natura paradisiaca a dragostei.
Departe sunt de tine!
Ciclul vietii mele, este incomplet in absenta iubirii tale...
Imi lipseste acea dimensiune astrala, ce-mi linisteste dezechilibrul sufletesc.
Fiinta efemera a omului, este intr-o stare de exaltare permanenta.
Existenta devine miracol, cand iubirea inseamna totul si totul contine iubire.
Departe sunt de tine...si...ma intreb: Cat oare?
by: Daniela Stan
Izvor de vise, suave miresme, taine mitice...
In fragezimea noptii, sufletul adulmeca misterul;
un amfiteatru antic, celebrand lumina si adapand dorinta;
cu duiosie, gratie, voluptate...
Sa-i daruiesc celui potrivit, geneza dragostei mele,
aratandu-i, cum numai inima contine slova nemuririi.
Sa ne topim in alba puritate si sa ne inchidem ca intr-o eternitate.
Sa infrangem timpul...sa-l asternem la picioarele noastre!
Sa lasam sufletele noastre sa scrie un final emblematic!
Ce putere mai are timpul, cand noi sorbim racoarea dragostei?
Cum se poate strecura el in aceasta unda de liniste ce sfinteste si vindeca?
Eseu poetic, simfonie divina, ritual al esentei umane...
Sa-i daruiesc celui potrivit, simbolistica celor patru anotimpuri.
by: Daniela Stan
Aceasta tacere implacabila a timpului...
O, timp...opreste-ti zborul!
Lasa-ma sa gust din prospetimea dragostei ce-mi adapa rasuflarea!
Lasa-ma sa ascult fosnetul rascolitor ce sadeste sentimentul iubirii!
Lasa-ma sa glorific aceasta unicitate ce-mi impodobeste viata!
Lasa-ma sa fiu colectionara clipelor purificatoare!
O, timp...opreste-ti zborul!
Singur tovaras mi-a fost doar sufletul.
Sunt o visatoare de nuante nedescoperite;
ce savureaza autenticitatea celor mai adanci sentimente...
ritual datator de viata, ce tese frumusete launtrica.
Viata poate fi imperceptibila sau o primavara cromatica...
Poate impleti real cu ireal...poate armoniza sau inunda...dar...
Ce mult conteaza omul!
by: Daniela Stan
Am invatat ce-mi scrie dragostea,
Am invatat sa nu-i pun fericirii bariere.
Undeva, cineva viseaza la zambetul meu,
Undeva, cineva se roaga pentru inima mea.
Voi lasa iubirea sa-mi recunoasca chipul
si ii voi sopti numele meu.
Sarut departarea dintre noi ce raspandeste dulci trairi,
Mintea si inima mea, inteleg vibratiile iubirii...
Vino...aseaza-te langa mine!
Sa indepartam perdelele viselor si sa ne predam iubirii,
Sa-ti sarut dimineata din ochii tai si noaptea din parul tau,
Sa-ti gust buzele cu aroma de dragoste si sa-ti ating infatisarea-ti angelica.
Dorul de tine, este mai presus de orice dorinta,
Fara atingerea mainilor si intalnirea privirilor,
sufletul meu se transforma in ruine si inima in abis...
Te-am ascuns in jurnalul inimii mele si te-am asemuit ploii...
Vin-o...aseaza-te langa mine!
Imbratiseaza-ma, precum o floare in adierea vantului...
si...
vorbeste-mi despre divinitatea si covarsitoarea forta a dragostei...
by: Daniela Stan
Fiecare inima este o piesa de sah.
Am tinut dragostea in inima...si...uite-i cicatricele...
Am trait in mareea umbrelor...dar...am sperat cand totul era fara speranta...
Am invatat plangand, asa cum o perla este cautata in ape adanci...
Am iubit, asa cum floarea de iasomie isi iubeste parfumul...
Poet, admirand cu inima in scrisori imaginare
dar...niciodata renuntand...
pentru ca nu mi se potriveste sa parasesc dragostea...
O iubire ca o religie...
sa fiu sub juramantul iubirii;
cantul spiritului etern...har ce binecuvanteaza...
realitatea si visul.
Fiecare inima este o piesa de sah...
by: Daniela Stan
Cuvintele lui sunt juraminte, promisiunile lui, oracole;
Iubirea ii e sincera, gandurile, imaculate;
Lacrimile lui, mesageri puri trimisi de a sa inima;
Inima lui, asa departe de inselaciune, precum cerurile de pamant.
William Shakespeare
Visez, ca visele mele sa devina realitate;
asa cum, stelele apartin cerului...
asa cum,versurile apartin poetilor...
asa cum, pamantul are nevoie de sarutul ploii...
asa cum, razele soarelui vindeca.
Nu vreau sa-mi ascund visele...
Tu, esti sensul!
Ochii tai raspandesc vraja si mireasma ta imi inunda sufletul...
Tu, porti mesaj de iubire, ce murmura ritmurile inimilor noastre...
Tu, esti purtatorul viselor mele;
basmul meu, primavara cu pecetea diminetii si melancolia noptii.
Tu, esti laguna mea albastra, apus si rasarit, prezent si viitor,
Tu, esti dragoste fara sfarsit!
Inima este vulnerabila in fata dragostei dar...
un suflet fara dragoste, este ca un om fara umbra, ca o scoica fara perla ei.
Asa cum nu-i poti smulge unui curcubeu culoarea,
dragostea nu poate impiedica doua inimi sa se atinga.
Vreau, sa pot ajunge la tine...ca privirea ta, sa inteleaga dorinta mea,
Sa ma iubesti astazi, ca si ieri si...maine pentru totdeauna...
Visez, ca visele mele sa devina realitate...
by: Daniela Stan
Am tot cautat...mai caut inca...
Sunt in cautarea aceluia in care sa ma regasesc...
in cautarea celui care sa domneasca peste inima mea.
Sa-i soptesc ceea ce acum ii spun doar in vise,
Sa ma inec in ochii lui si sa stiu ca el este refugiul meu,
Sa-i las respiratia sa ma invaluie, purtandu-mi inima departe,
facandu-ma sa uit de atractia mea spre un trecut cu lacrimi nesterse.
Cu fiecare pas, cu fiecare clipa... vreau iubirea alaturi de mine.
Nimic altceva nu mai conteaza, nimic nu mai exiasta a doua oara...
Asa cum roua diminetii daruieste gratios perle florilor,
ma ghidez dupa vocea inimii mele sa traiesc in exil in inima lui.
Am rezervat inima mea pentru el...
Inima lui stie, stie si inima mea...
Tu esti totul... *Te iubesc* si *Imi apartii* sunt impreuna...
Tu esti adevar, anotimp, melodie, epistola...
In inima ta pot sa gasesc tot ce caut...in inima ta pot sa ma salvez...
Am tot cautat...mai caut inca...
Sunt in cautarea aceluia in care sa ma regasesc...
Sa ma poarte catre inima lui...
dar...totul este scris in timp...in destin...
by: Daniela Stan
Dragoste, am ceva sa-ti spun!
Pentru fiecare in lume s-a creat o pereche...
Ceea ce inima mea cauta, am scris in pergamentele dragostei.
In infinitatea clipelor, exista relatii pure,
pentru ca dragostea este fericirea necesara inimii.
Nu stiu cand va veni chemarea dragostei cu binecuvantarile ei...
Vino si imbratiseaza-ma pentru a-mi gasi calea!
Voi locui in ochii tai si iti voi spune secretele inimii mele,
Ritmul batailor inimii mele isi are ecoul in bataile inimii tale.
Tu faci sa triumfe sentimentele asupra ratiunii,
Tu ma completezi si respir doar atunci cand simt respiratia ta,
Tu dormi in somnul meu, in lacrimile mele, in dorinta mea,
Tu esti balsam vindecator pe ranile mele vechii,
Tu esti fiecare motiv, speranta, vis...
Dragoste, am ceva sa-ti spun!
Gaseste-l pe acela care sa-mi soarba fiecare lacrima si sa-mi ofere pace...
Gaseste-l pe acela care v-a privi in inima mea fara limita de timp...
Pentru ca legatura inimii este foarte pretioasa...pentru ca dragostea este fericirea inimii...
by: Daniela Stan
Povestea mea incepe cu iubire si se termina in tradare...
Ai fost dorinta si pacatul meu, pansament si rana, agonie si extaz.
Povestea mea incepe cu speranta si se termina in dezamagire...
Ai fost puterea mea si strainul din bratele mele...adapost si umbra, binecuvantare si chin.
Povestea mea incepe cu tine si se termina cu amintirea ta...
Ai fost norocul si pedeapsa mea, sansa si blestem, inger si demon.
Ai fost...
si durerea a prins radacini...
radacinile trecutului...un trecut cu o dragoste necredincioasa,
un trecut cu ramasite de iubire...
Pot schimba totul dar, nu pot schimba inima ta...
Drumul meu langa tine, nu a dus nicaieri...
Cate rani are inima mea!
Cat de mare a fost pretul fidelitatii mele!
Amintirea ta imi chinuie lacrimile...este pedeapsa mea...
Ceea ce a fost intre noi nu a avut identitate...sufletul tau nu a ars niciodata pentru mine...
M-ai lasat sa plec...pentru totdeauna...
te-ai rupt de sufletul meu iar inima mea a ramas fara protectie...
inima mea a ramas sa testeze suferinta...
marturii captive ce imi scriu pentru o sansa...
Sansa de a insista ca viata sa-mi zambeasca,
Sansa de a nu mai lasa timpul sa ma depaseasca...
pentru ca timpul nu priveste inapoi, nu asteapta, nu renunta la ceea ce a luat...
Ai fost...
by: Daniela Stan
Daca TU, ai fi aici si nu in vise
si ziua de maine sa fie pentru totdeauna,
Mi-ai transforma ramasitele sufletului in flori de portocal
si fragilitatea mea in pofta de a descoperi noi dimineti.
Daca TU, ai fi aici si nu in chemare
si destinul meu sa-si gaseasca odihna in bratele tale,
M-as naste odata cu tine, precum anotimpurile,
o femeie in cautarea culorilor sale.
Daca TU, ai fi aici si nu in povestea mea
si sa-mi potolesc setea la izvorul buzelor tale, sorbindu-le mirul,
As descoperi armonia inefabila a trupului meu
fara sa-mi cenzurez dorinta.
Daca TU, ai fi aici si nu in necunoscut
si din gandurile mele sa fac punte catre tine,
As calatori intr-o noua dimensiune, unde tu esti eternitatea mea;
un rasarit imposibil de uitat.
Daca TU, ai fi aici si nu in distanta
si sa ma adancesc in blandetea ochilor tai ceresti,
Mi-as impleti cuib la adapostul divin al sufletului tau;
pulbere de raze ce-mi mangaie existenta.
Daca TU, ai fi aici si nu in timp
si sa-mi revars nectarul soaptelor mele peste mireasma fiintei tale,
As imortaliza fiecare moment intr-un peisaj autentic al dragostei...
poem ce abunda de emotii cu fiecare clipa...
De ce mi se pare ca te iubesc dintotdeauna?
by: Daniela Stan
De te-as intreba iubite, de pot sa vin in lumea ta
si sa-ti impletesti povestea ta frumoasa cu a mea...
Inima sa-mi inrobesti si vie sa ma faci sa simt,
in oaza dragostei eterne sa ma cufund in infinit...
De te-as intreba iubite, de poti gasi tu drumul meu,
citind in stele a mea dorinta, de-a te chema de-mi este greu,
Caci fara tine viata nu-i si fara tine nu-i divin,
imi prinde dorul radacini, dorinta-mi se transforma-n chin...
De te-as intreba iubite, cum faci de simti chemarea mea
si totul capata un sens...doar tu-ntelegi, doar tu poti da,
Iar sufletu-mi improspatezi, caci dragostea ta mantuie...
Cum as putea eu sa nu las, iubirea sa ne mistuie?
De te-as intreba iubite, al meu pe veci de vrei sa-mi fii
si simfonia clipelor sa cearna o dragoste cum alta nu-i...
E lacrima si e dorinta, un lucru sacru si sublim,
sa ne unifice-ntr-o fiinta, un legamant ceresc sa fim...
De te-as intreba iubite, dar, eu nu stiu cand vei veni...
Te-astept de-o vesnicie parca...voi astepta inca o zi.
Sfideaza timpul pentru mine, far de lumina ca sa-mi fii
ce-mi lumineaza existenta cu focul cald al inimii...
by: Daniela Stan
Dincolo de vise, trebuie sa fie o lume unde tu existi.
De-as putea sa-ti scriu cuvinte despre o iubire ce depaseste totul,
despre o dragoste incrustata in adevar, ce unifica si vindeca!
De-as putea sa-ti arat frumusetea neegalata ce emana din devotamentul meu puternic si perla lacrimei mele accentuand puritatea!
Ma intreb: Unde incepe hotarul unei lumi in care sa nu-mi planga inima in poeme,
o lume unde sa nu te iubesc numai in vise?
Inima ta sa se potriveasca cu a mea si viata mea sa o completeze pe a ta.
Sa fii copacul meu cu magnolii inflorite sub care sa imi odihnesc lacrima si spiritul meu sa ramana intact.
Pentru ca, numai tu poti schimba nuantele triste ale vietii mele in suras.
Gaseste regatul inimii mele, unde nu exista limita si nici imposibil!
Sa vezi cum imi picura din suflet dorinta de a-mi lipi sufletul de tine.
Chipul tau il vad multiplicat in tot ce-i viu si frumos,
Ochii tai si ai mei au atatea sa-si spuna si, cine stie...poate tu esti mantuirea mea.
Cu tine, simt ca voi fi privilegiata de imensitatea dragostei ce-mi va taia rasuflarea,
Cu tine, voi recupera fiecare moment pierdut...pentru ca tu imi dai un motiv sa ma simt vie.
Fara tine, eu ma pierd, ma sting...voi deveni...*a fost odata*...
Cu tine, vreau sa traiesc un inceput si sfarsit...pentru ca iubesc deopotriva lumina si umbra ta.
Dar timpul...timpul ne separa prin distanta...uitand ca destinul meu este in tine si doar prin tine imi renaste pofta de viata.
Uitand ca sufletul meu depinde de tine iar rugaciunea mea este dragostea.
Timpul...timpul ma tine captiva in labirintul clipelor, facandu-ma sa ma dezintegrez in particule de dorinta...
Dorinta de a sfida distanta si de-a ajunge la intalnirea inimilor noastre.
Dorinta ca totul sa fie autentic, nimic efemer si sa te pastrez de-a pururi.
Cauta-ma, acum si nu maine!
Gaseste-ma si pastreaza-ma pentru totdeauna!
Ramai in mine cu sensibilitatea si nobletea ta pentru vesnicie...niciodata o amintire!
Cantul inimii mele, as vrea sa il auzi doar tu...mesagerul ce face sa curga din clepsidra timpului, focul sacru al dragostei.
Doar TU...cel ce exista acolo...undeva...doar pentru mine...
by: Daniela Stan
Zambetul tau vorbeste cu inima mea,
Binecuvanteaza sufletul meu si creeaza armonie in haosul vietii mele.
Vocea ta...adapostul cuvintelor ce-mi mangaie gandurile obosite de dor...
ce insista sa simt aroma clipelor invaluite in parfumul celor mai frumoase simturi.
Ochii tai...sublim poem scris in tacere...soapte ce indeparteaza puterea de supravietuire a singuratatii mele.
Lacrima ta...un inger preschimbat in miracol...imn si candela in templul sufletului meu.
Surasul tau...mozaic de toamna blanda, ce ma surprinde cu tonuri calde, pastelate.
Ambrozia gurii tale...ma inalta in cascade de lumina si explozie de sentimente...
in note romantice ce ma lasa fara glas, lasand dragostea sa triumfe.
Mireasma fiintei tale...vers dincolo de cuvinte, ce-mi zdrobeste lantul tristetii, eliberandu-mi inima.
Doar TU...amalgam de emotie si echilibru, pasiune si caldura...
compozitie sufleteasca ce cuprinde expresia pura a dragostei...cuvant ce prinde culoare...
emotii starnite cu blandete si simplitate.
Iubesc omul care apartine doar lumii mele, doar al meu...
ce lasa intrebarile sa treaca, ce ma aprinde, ce ma face sa ma recunosc in el.
Viata are gustul tau, e intruchipata in tine!
Tu, esti dorinta si pacea mea,
Esti doar tu si inima mea insista pentru tine...
by: Daniela Stan
Am cazut in capcana dragostei si am crezut intr-o inima mincinoasa...
lasandu-mi dezarmata toata fiinta mea si dragostea sprijinita de o iluzie.
Cand mori constient in fiecare zi, privind cum si tacerea este o minciuna,
tot ceea ce primesti, este un act dezonorant si elemente de tortura.
Cand lumea iti este sub asediu si aripile-ti sunt incendiate,
durerea iti este multiplicata iremediabil iar ecourile ei se pierd in neant...
Cand inima capituleaza si dragostea ta este calcata in picioare,
viata ta ingenuncheaza transformandu-se intr-o trista saga...
Cand esti smuls din lumea ta si toate visele iti sunt anulate,
uiti sa-ti protejezi sufletul iar zgomotul tristetii este palpabil...
Cand suferinta nu mai are secrete, ai nevoie de pansamentul unei amintiri
sa anuleze cascada fluida a intunericului din inima ta...
Atunci cand iti lasi viata condimentata de minciuni
si accepti la masa sufletului tau ingredientele tradarii...
dragostea ta devine colectionara dezamagirilor si lacrimilor...
Cand nu-ti mai recunosti arhitectura sufletului si te intrebi: Unde sunt eu?
vaslesti prin gandurile tale, dorind sa te intorci la ceea ce ai fost...
uitand de momentele ce ti-au tatuat visele si au simulat fericirea...
gasind puterea de a renaste, departe de o inima mincinoasa, vanzatoare de iluzii...
by: Daniela Stan
Ca un desert mi-e inima, tristetea singur calator,
Emotii curg peste un suflet ce-i mistuit de-atata dor...
Si ganduri mintea-mi parjolesc si suferinta-mi arde-n piept,
Destinul m-a facut sa fug, atunci cand trebuia sa merg.
Imi bantuie prin corp trecutul si iarna lasa-n urma lui...
De as gasi acel remediu sa alung povara timpului!
Sa nu ma-ntreb intotdeauna unde incepe viata mea,
Sa nu mai ratacesc eu calea fara dorinta de-a zbura.
De ce ma inchid intr-o clepsidra cand insetata-s de real?
De ce durerea-i calauza cand vreau sa m-ancorez de mal?
De ce respir doar compromisuri cand oxigen mi-e dragostea?
De ce sa ma justific lumii ce imi scufunda lumea mea?
In viata, timpul se evapora, pierzi conexiunea cu el...de multe ori poate fi difuz sau distrugator...
Am lasat sa curga timpul, am impartit timpul, l-am plantat in suflet...
Privesc in inima mea si despletesc amintiri...
Am iubit pana la epuizare, pana la durere, pentru totdeauna...
Am daruit din spatiul inimii mele dar, eu nu am avut niciodata loc in spatiul din inima altora...
Am daruit fara sa fur dar, am primit fara sa cer, fara sa vreau, fara sa mi se potriveasca...
Cuvinte ce au creat minciuna si fapte ce au distrus adevarul...
Inima mea...un loc din care sa-mi amintesc si niciodata sa uit...
by: Daniela Stan
Regret ca am crezut dar... niciodata ca am iubit!
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)