nuanta sagalnica,
efect sublim transformat in nostalgia infinitului.
Vocea ta, de o tulburatoare muzicalitate;
ampla simfonie de cuvinte cu seve dulci...
Tu...chemarea iubirii, expresie a puritatii absolute;
nota de suavitate ce pledeaza pentru sinceritate.
In aceasta tacere meditativa...inima mea isi scrie autobiografia...
capturata intre ganduri si trairi melancolice,
intr-un registru nocturn, ce vibreaza sensibil.
Ea, a cunoscut patimile acestei lumi,
departe de natura paradisiaca a dragostei.
Departe sunt de tine!
Ciclul vietii mele, este incomplet in absenta iubirii tale...
Imi lipseste acea dimensiune astrala, ce-mi linisteste dezechilibrul sufletesc.
Fiinta efemera a omului, este intr-o stare de exaltare permanenta.
Existenta devine miracol, cand iubirea inseamna totul si totul contine iubire.
Departe sunt de tine...si...ma intreb: Cat oare?
by: Daniela Stan
No comments:
Post a Comment